By 
Alaiul sarbatorilor de iarna, care se intinde pe parcursul a trei saptamani, incepe in 20 decembrie cu Sarbatoarea Ignatului.
In religia crestin-ortodoxa este praznuit, in aceasta zi, Sfantul Mucenic Ignatie Teoforu, urmas al apostolilor, patriarh al Bisericii Antiohiei si ucenic al Sfantului Evanghelist Ioan. Acesta a suferit multe chinuri pentru ca nu s-a lasat intors de la credinta in Hristos si a fost aruncat leilor, care l-au devorat, oasele lui fiind duse in Antiohia si venerate ca moaste.
Ziua de 20 decembrie este cunoscuta si sub numele “Ignatul porcilor”, cand multi romani, mai ales din mediul rural, conform unei vechi traditii, sacrifica porcul pentru masa de Craciun si celelalte sarbatori care urmeaza pana la Sfantul Ion. Sacrificarea porcului de Craciun este o dovada a modului in care o practica pagana a ajuns sa se asocieze cu o sarbatoare crestina.
Ritualul sacrificarii porcului in preajma sarbatorilor Craciunului aminteste de jertfele de animale practicate de popoarele vechi (egipteni, greci, romani) in perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul.
Barbatii sunt cei care se ocupa de sacrificarea animalului, iar traditia cere ca acela care taie porcul sa fie un om curat, care inainte de sacrificiu trebuie sa mearga la Biserica, sa se spovedeasca, parintele iertandu-i si pacatul uciderii porcului. in unele regiuni chiar si gospodaria este sfintita inainte de sacrificare. Se spune ca femeile nu au voie sa participe la taierea porcului nici macar pentru a turna bautura in paharele barbatilor, deoarece, fiindu-le mila, animalul nu poate muri. Rolul femeilor incepe in momentul in care carnea de porc ajunge pe masa din bucatarie, pentru a fi preparata.
Obiceiuri si superstitii
In ajunul Ignatului se fierbe grau, capul familiei il tamaiaza si il binecuvanteaza. Din acest grau fiert mananca toti membrii familiei, iar ce ramane se da dimineata la pasari.
In seara de Ignat se ia un dovleac, i se taie coada si se pastreaza, pentru ca se spune ca este bun pentru leac de bube dulci la copii.
Se spune ca in aceasta noapte vrajitoarele umbla sa ia belsugul casei, de aceea se presara mei si sare imprejurul casei, al hambarelor si al curtii.
Despre ficatul porcului se spune ca este bun pentru vindecarea anemiei sau a lipsei poftei de mancare.
Sangele animalului, amestecat cu mei si lasat sa se usuce, este bun pentru afumat copiii cand se sperie sau cand au guturai.
Parul de porc se pastreaza si cu el se afuma copiii atunci cand se crede ca sunt deochiati. Cu el se afuma si adaposturile vitelor, pentru a le proteja de atacul animalelor salbatice.
Traditia spune ca in ziua de Ignat nu este permisa nicio alta activitate, ziua intreaga trebuind dedicata doar taierii, sortarii si prepararii specialitatilor din carne de porc.
Daca in inima porcului se gaseste mult sange ”inghetat”, este semn ca stapanul va avea noroc la bani. Splina porcului este cea care indica durata iernii: daca splina este groasa in capat, e semn ca va fi o iarna grea, cu multa zapada, iar daca este subtire, arata ca va fi iarna saraca in omat, iar anul nou nu va fi imbelsugat.
