By 
Dintr-o carte scrisa în 1901, „Povete despre hrana taranilor”, si semnata de dr. I. Felix, aflam care era dieta romanilor de la sate acum 100 de ani si, mai ales, ce mancau acestia in timpul postului.
In urma cu un secol, locuitorii de la sate respectau cu sfintenie zilele de post si astfel mesele cu carne se rezumau doar la patru zile de saptamana. „Mancare de capetenie este mamaliga, pe care o mananca în vreme de dulce si de post alaturi de alte mancaruri calde sau reci sau chiar goala”, observa medicul I. Felix.
Satenii de acum 100 de ani faceau mamaliga din faina de porumb, din mei, orz sau hrisca. „Din faina de porumb se face mamaliga vartoasa, mamaliga subtire sau terciu, pasat sau terci din faina macinata mai mare si fiarta cu lapte, turta în spuza, malai în test, turta coapta în test,malai cu branza, malai în tava, jumari cu lapte acru, cocolos sau branza învelita în mamaliga si coapta pe carbuni. Mamaliga mai poate fi pripita sau fiarta lung”.
Mamaliga era mancata „cu ceapa si sare, usturoi verde, praz, udatura de mujdei, chiselita de prune verzi sau uscate, magiun de prune, posirca adica terci ramas din prunele fierte la facerea tuicii”. Mamaliga se mai manca prajita pe carbuni sau sub forma de papara.
Laptuci, stir, papadie, urzici, stevie, oboda , ridichi, varza erau ierburile care completau, pe langa mamaliga hrana de zi cu zi a taranilor. Satenii mancau cartofi, fasole si mazare în zilele de post si se considera ca aceste legume sunt aproape la fel de hranitoare ca si carnea. „Unele mancaruri de post sunt aproape tot atat de hranitoare ca si carnea pestele, laptele, branza, anume fasolea, mazarea, lintea bobul, daca sunt gatite, batute sau sleite”, observa medicul în carte publicata în 1901.
Ciorbele, facute de regula din ierburi, erau acrite cu bors, zeama de varza, agurida (struguri necopti) sau chiselita de prune verzi.
Potrivit documentului scris de profesorul de igiena de la Facultatea de Medicina din Bucuresti, taranii romani mancau vara de trei ori pe zi, iar iarna, în anotimul în care consumau proviziile stranse peste vara si faceau economii, doar de doua ori.
