Ascunsă printre dealurile Dobrogei, în apropiere de localitatea Ion Corvin, există o peşteră în care s-au adăpostit primii creştini ai Apostolului Andrei, sărbătorit în fiecare an pe 30 noiembrie.
Legendele spun că Sfântul Andrei obişnuia să meargă cu un toiag în mână. Fiindu-i sete, a lovit cu toiagul piatra seacă şi din ea a ţâşnit apa. Aşa a apărut izvorul botezat ulterior „Fântâna lui Mihai Eminescu“, în memoria marelui nostru poet.
Pe lângă faptul că a propovăduit creştinismul, apostolul a vindecat rănile multora şi, prin rugăciuni, se spune că lega gura lupilor din aceste ţinuturi. Când a sosit timpul ca Sfântul Apostol Andrei să meargă să propovăduiască pe alte meleaguri, le-a zis ucenicilor săi: „De va strica cineva Peştera mea, şi Dumnezeu îl va strica pe el, căci Peştera este biserica lui Dumnezeu!”.
De atunci, zona este plină mereu de credincioşi, care vin să se reculeagă într-o zonă unde, cândva, Apostolul Andrei a predicat creştinismul. Sfântul Andrei a murit la vârsta de aproape 90 de ani, într-o zi de 30 noiembrie, după ce a fost răstignit pe o cruce în formă de X, pentru că a refuzat să aducă jertfă zeilor.
